​Un periplu prin universul spectaculos al scenei contemporane, cartea de față depășește, prin anvergura considerațiilor lui George Banu, frontierele spațiului artistic și devine, în sensurile sale profunde, o meditație necesară asupra condiției adesea neliniștitoare a prezentului. Ea reunește o suită de contribuții relevante ale autorului din presa culturală autohtonă a ultimilor ani, cele mai multe desprinse din rubrica de cronică de cultură din Dilema veche, și, dincolo de varietatea tematică intrinsecă demersului, articulează o viziune asupra lumii de o remarcabilă coeziune și claritate, folosind teatrul ca pretext ideal al reflecției culturale, istorice și sociale. Produse ale unui orizont temporal prin excelență impredictibil, textele descifrează, în fundalul anxietăților cotidianului, valențele revitalizante, constructive, ascendente conferite de actul artistic existenței umane.
„Lunar colaborez la revista Dilema veche, încercînd să sesizez secvențe importante din viața culturală europeană și să restitui evenimente biografice legate de întîlniri cu artiști, de călătorii marcante, de spectacole de excepție. Astfel se constituie un mozaic personal ce reunește fragmente disparate, dar asociate prin implicarea acestui spectator ce sînt pe «scena lumii». Shakespeare spunea că «lumea e o scenă» pe care sîntem actori și totodată spectatori – cînd jucăm, cînd privim, permutație nesfîrșită care ne invită să asumăm ca destin conversiunea funcțiilor și vertijul contrastelor. Pe «scena lumii», plăcerea provine din bucuria clipei și din caruselul neobosit al vieții. Este ceea ce vrea să confirme această sumă de eseuri.” (George Banu).
Sursa: https://www.polirom.ro
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii:

​Anumite persoane consideră că nu-și merită succesul. Această modestie patologică se manifestă printr-o impresie de lipsă a capacităților, o convingere că toți ceilalți au fost, într-un fel sau altul, induși în eroare, și de o imposibilitate de a-și asuma reușitele, în ciuda semnelor externe ale unui succes evident. În această carte, formată din nouă lecții, autorii iși propun să prezinte sindromul impostorului, a cărui apariție poate fi favorizată de mesajele parentale și societale, de mediul de dezvoltare sau de anumite trăsături de personalitate. Succesiv, sunt abordate aspectele conceptuale ale sindromului, cum a fost descoperit și care sunt caracteristicile sale descriptive, urmărind și instalarea sindromului din copilărie până la vârsta adultă și impactul pe care îl are asupra stării de bine a persoanelor care pot avea asemenea manifestări, impact care ne va ajuta să stabilim în ce măsură se poate vorbi de un sindrom al impostorului. Autorii oferă și strategii psihoterapeutice de abordare și gestionare a acestui sindrom puțin cunoscut, dar care pare să provoace suferință multor oameni, cel puțin o dată în viață.
Kevin Chassangre este psiholog clinician și psihoterapeut. A scris numeroase lucrari despre sindromul impostorului
Stacey Callahan este psiholog clinician și psihoterapeut și predă Psihologie clinică și psihopatologie la Univesitatea din Toulouse.
Sursa:
https://www.edituratrei.ro
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii:

Romanul lui Gabriel García Márquez reprezintă o serie de cronici ale călătoriei făcute de acesta în 1957, timp de mai multe luni, dincolo de Cortina de Fier, în ţările socialiste din Europa: Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ucraina, URSS şi Ungaria, în calitate de corespondent al ziarului El Espectador. Scriitorul este însoţit de un ziarist italian, Franco, şi de o paginatoare din Fraţa, Jacqueline, în realitate ziaristul Plinio Apuleyo Mendoza şi sora acestuia, Soledad. În calitate de simpatizant al mişcării socialiste, scriitorul a dorit să vadă aceste locuri pentru a putea constata cu propriii ochi cum se petrecea reconstrucţia în aceste ţări după cel de-Al Doilea Război Mondial şi cum se trăia într-un sistem comunist, idealizat de partizanii ideilor de stânga. Autorul expune, critic, dar obiectiv, cele observate în cursul acestui voiaj şi multe dintre concluziile sale se opun acestei idealizări. 
Cartea se detaşează prin privirea obiectivă a unui scriitor care caută justificări pentru a-şi explica mulţimea de absurdităţi, nedreptăţi şi violenţe latente care intoxică viaţa unei societăţi concepute, teoretic, pentru a corecta capitalismul, realitatea unui sistem birocratic şi aseptic, care îi tratează pe cetăţeni prin intermediul unei structuri politico-administrative extrem de dure, care nu oferă soluţii. Relatarea schiţează portretul unor ţări care intră în deceniile întunecate pe care le vor trăi sub privirea vigilentă a Uniunii Sovietice, care lua în puterea sa jumătate din Europa. Într-o amintire ulterioară acestei călătorii, Mendoza îi atribuie prietenului său o premoniţie nefastă: „Maestre, am visat un lucru oribil. Am visat că socialismul nu funcţionează“.
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1982, scriitorul columbian Gabriel García Márquez s-a născut în 1927, în Aracataca, fiind cel mai cunoscut scriitor sud-american al secolului XX, devenind pe plan mondial părintele realismului magic - „Am început să scriu din întâmplare, poate numai pentru a-i demonstra unui prieten că generația mea era capabilă să producă scriitori; apoi am căzut în capcana de a scrie mai departe din plăcere, iar mai târziu, în altă capcană, și anume, că nimic nu-mi plăcea mai mult pe lume decât să scriu“.
Sursa: https://www.raobooks.com/ 
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii:

Cândva oamenii credeau că în munți trăiesc monștri. În Epoca Luminilor au început să escaladeze culmile ca să intre în contact cu măreția. Curând au pornit într-o cursă pentru cucerirea crestelor în numele mândriei naționale. Rând pe rând, petele albe de pe harta lumii au dispărut, fără ca misterul și atracția munților să se fi diminuat. În această carte devenită clasică, Robert Macfarlane explorează fascinația care îi determină pe oameni să-și riște viața escaladând munții și modul cum s-a schimbat percepția asupra lor de-a lungul secolelor. Capitolele despre ghețari, atracția necunoscutului și dorința de a ajunge pe culmile cele mai înalte din lume sunt completate de relatări ale expedițiilor montane ale autorului și de povestea tragicei încercări a lui George Mallory de a cuceri Everestul.
Pentru volumul Munții din minte. Istoria unei fascinații lui Robert Macfarlane i-au fost decernate Guardian First Book Award, Somerset Maugham Award și Sunday Times Young Writer of the Year Award.
Robert Macfaralane este autorul mai multor cărţi despre natură şi oameni devenite bestselleruri, între care The Wild Places, The Old Ways, Landmarks, Original Copy, The Gifts of Reading, Underland, The Lost Spells şi The Lost Words (ultimele două împreună cu Jackie Morris). Cărţile sale, distinse cu premii şi traduse în numeroase limbi, au fost adaptate pentru film, televiziune, radio, teatru şi muzică. În anul 2017, American Academy of Arts and Letters i a decernat prestigiosul premiu E.M. Forster Award for Literature. Este fellow la Emmanuel College, Cambridge. 
Sursa: https://polirom.ro/ 
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii: