Elin este un medic de familie competent, dar s-a săturat să fie mereu la dispoziția tuturor - atât acasă, cât și la serviciu. După 20 de ani de profesie și de căsnicie, ajunge să bea o sticlă pe zi din cel mai scump vin și să-și petreacă serile uitându-se la seriale, în timp ce soțul ei, Aksel, e mai mereu plecat la competiții de schi. Până când, din greșeală, îi trimite o cerere de prietenie pe Facebook lui Bjørn, un vechi iubit, al cărui răspuns intempestiv o dă cu totul peste cap. Elin se mută în cabinetul ei, iar singurul care o înțelege pare să fie Tore, scheletul de plastic dintr-un colț. Într-o proză de o ironie magistral dozată, Nina Lykke portretizează societatea actuală și toate anxietățile și nevrozele noastre, chiar și pe cele pe care nu îndrăznim să ni le mărturisim.
Roman câștigător al celui mai important premiu literar norvegian, Brageprisen, 2019 
Bestseller internațional în curs de apariție în peste 20 de țări.
Nina Lykke s-a născut în 1965 la Trondheim, în Norvegia. A crescut la Oslo și a absolvit Arta grafică la Copenhaga, iar din 1989 a lucrat o lungă perioadă de timp ca designer grafic. Prima ei carte,  Orgia și alte povestiri, apărută în 2010, s-a bucurat de un succes imediat în Norvegia. Oppløsningstendenser (Descompunere), roman apărut în 2013, a adus-o în prim-plan drept una dintre cele mai originale voci literare scandinave. În 2019 a publicat romanul Din cauze naturale, câștigător al prestigiosului Brageprisen și nominalizat la Bokhandlerprisen (Premiul librarilor norvegieni), aflat pe lista celor mai bune cărți ale anului 2019 în publicațiile Dagsavisen, Dagbladet, VG, Adresseavisen, Aftenposten și Klassekampen, ale cărui drepturi de traducere sunt vândute în peste 20 de țări. 
Sursa: www.humanitas.ro  
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​Un pacient devine portocaliu după ce mănâncă aproape doi ani doar morcovi, un tânăr se îndrăgostește și se logodește cu un… săpun, iar altul, "înghițitorul de mănuși", le devorează în momentul extazului erotic. O pacientă îi încredințează terapeutei sale secretul înainte de a muri, iar alta scapă de amintirea violului. Acestea sunt doar o parte dintre cele treisprezece cazuri terapeutice prezentate de psihiatra Doina Cosman într-o inedită culegere de povestiri. Dincolo de "exotismul" cazurilor, cartea istorisește o serie de întâlniri umane și empatice între tămăduitor și suferind. Axat pe o patologie diversă și centrat asupra spațiului cultural românesc, volumul ilustrează, pentru publicul larg, modul complex în care interacționează psihiatrul cu pacienții săi. Autoarea prezintă detalii vii și explicații necesare despre diagnostic, medicație și intervenții psihoterapeutice.
Doina Cosman, prof. univ. la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca, este medic primar psihiatru și psihoterapeut acreditat în terapie cognitiv comportamentală de Institutul Albert Ellis din New York și Colegiul Psihologilor din România. Este membru de onoare al Asociației Mondiale de Psihiatrie și al Asociației Mondiale de Psihiatrie Socială. În anul 2011 a fost distinsă cu Medalia Kraepelin-Alzheimer a Universității Ludwig Maximilian din München.
"Am clipit din ochi în semn de acceptare, încercând să găsesc un răspuns sincer la întrebarea pacientului meu. "Cine sunt eu?" Desigur, în cursul pregătirii pentru a deveni psihoterapeut, trecusem prin faza obligatorie de autocunoaștere, dar parcă întrebarea Omului Portocaliu era mai ascuțită, țintea mai adânc în profunzimile psihicului meu. Sosise momentul în care eu trebuia să mă privesc în oglindă." - Autoarea
"De-a lungul vieții am tot înălțat ziduri. La un moment dat, m-am hotărât să construiesc un pod. Unul care servește deopotrivă călătoriei, dar și terapiei. La capetele acestui pod se găsesc, pe o parte, terapeutul, iar pe partea opusă, pacientul. Dacă tămăduitorul pornește pe pod cu fața înainte, avându-l în vizor pe cel ce vine spre el, suferindul pornește pe pod cu spatele. El merge cumva în orb, fără să știe câți pași are de făcut până va ajunge la cel ce îi oferă darul eliberării de suferință. " - Autoarea
Sursa: www.edituratrei.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​Daniel, un bărbat de peste 40 de ani, divorțat, destul de înstărit, încearcă să-și regăsească liniștea într-un cartier rezidențial de la marginea Bucureștiului. Interacțiunile cu vecinii sunt limitate la minimum și momentele culminante ale vieții lui sunt vizitele săptămânale ale fiului său de 14 ani, Alex, a cărui custodie o împarte cu fosta soție. Totul se schimbă însă când un băiat din grupul de prieteni al lui Alex cade în împrejurări misterioase de la etajul trei, rănindu-se grav. Pe Daniel îl chinuie gândul că fiul lui ar putea să aibă o legătură cu acest incident și pornește o investigație pe cont propriu, care îl forțează să iasă din izolarea autoimpusă și să afle mai multe despre vecini. Rupturi oferă cititorului o perspectivă asupra clasei de mijloc din România, deloc împlinită, deloc fericită, mereu bântuită de căutări și dezechilibre.
Roman nominalizat la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2024
George C. Dumitru s-a născut în 1978 în Constanța. Este prozator, absolvent de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, fondator al companiei de tehnologie DirectVision. După mai multe apariții în publicații și antologii, a debutat editorial cu volumul de proză scurtă Poveste cu o fată (2010). Au urmat romanul Mișcarea de rezistență (2013) și volumele de povestiri Sub mâinile mele (2014) și Tenebre (2017). În 2021 a apărut romanul …și toate zilele de azi. 
Sursa: www.polirom.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​Cei mai mulți creștini cred că Isus Cristos, fiind Dumnezeu devenit om, era atoateștiutor, Învățătorul întregii omeniri. Să fie oare titlul acestei cărți o blasfemie? Ce putea să învețe Isus de la alții, și mai ales de la femei?  James McGrath, un savant al Scripturii, reconstituie tocmai aceste întâlniri deloc întâmplătoare ale omului Isus, care și-a sporit experiența de viață și cunoașterea învățând cu smerenie de la bărbații vremii sale, dar și de la femei.  Cartea aceasta ne va risipi, cu argumente solide, multe prejudecăți pe care încă le mai avem despre fascinantul Nazarinean de acum două mii de ani, istorisindu-ne uimitoarele povești ale femeilor din viața sa, pe care autorii bărbați ai textelor sfinte nu au izbutit să le tăinuiască în uitare.
„Gândindu-mă cum să închei acest studiu, am fost frapat de faptul că Isus a continuat să învețe lucruri de la femei până la final. Cele mai timpurii Evanghelii ne spun că doar femeile rămân alături de Isus la răstignirea sa. Isus a învățat un ultim lucru de la femei, chiar înainte să moară, când se bucura de prezența lor fidelă în mulțime. A învățat că nu a greșit deloc recunoscându-le priceperea de a conduce și că a avut încredere în ele. Speranța mea este ca, prin această carte, mai mulți dintre urmașii de astăzi ai lui Isus să învețe acest lucru.“ - James F. Mcgrath
James F. Mcgrath (n. 1971), titularul Catedrei L. Goodwin la Butler University (Indianapolis), s a specializat în complexa problematică a Noului Testament, precum și în istoria primelor comunități creștine. Studiile sale abordează problema separării creștinismului de iudaism, a relațiilor dintre creștinism și religiile antice (în special gnosticismul), precum și raportul dintre credință și știință. 
Sursa: www.humanitas.ro    
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii:

​Publicat pentru prima oară în 1967, romanul Un copil pentru Rosemary şi-a cucerit rapid publicul, urcând încă din anul apariției în topul celor mai bine vândute cărți din Statele Unite, cu milioane de exemplare epuizate în scurt timp. Succesul cunoscut de cartea lui Levin, care spune povestea terifiantă a unei tinere femei și a copilului pe care îl aşteaptă, a contribuit în mare măsură la amploarea şi efervescenţa literaturii horror din anii care au urmat. Autorul imaginează un scenariu tulburător, într-o atmosferă plină de suspans, în care răul poartă chipul unei inocenţe dezarmante.
Levin a fost considerat de critici drept un mare maestru al thrillerului şi al romanului mystery, în special datorită talentului său de a doza perfect intriga şi suspansul, iar această calitate i-a fost pe deplin confirmată şi de numeroasele adaptări cinematografice ale cărților sale. Romanul Un copil pentru Rosemary a fost ecranizat la doar un an după apariție într-un film de Oscar, în regia lui Roman Polanski.
"O genială poveste întunecată despre minţile diabolice ale lumii moderne, care îl convinge pe cititor să creadă imposibilul. Eu l-am crezut și am fost de-a dreptul fermecat." - Truman Capote    
Ira Levin, romancier și dramaturg american, s-a născut în 1929 la New York. A studiat filozofie și literatură engleză la New York University, iar primul roman - Sărutul dinaintea morții (1953) - l-a scris la doar douăzeci și doi de ani. Între 1953 și 1955 a servit în cadrul armatei, pentru ca ulterior să debuteze și ca dramaturg, cu No Time for Sergeants (1956), prima lui piesă de teatru.
Sursa: www.editura-art.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici s-a vândut in 20 000 de exemplare in Germania la doar o zi de la apariția în librarii. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia.
Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte Cartea Oglinzilor este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în peste 38 de țări. Scriitorul Eugen Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat "un fenomen editorial internațional". -  The Guardian
Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în peste 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. 
În thrillerul Cartea Oglinzilor, facem cunoștință cu Peter Katz, agentul literar care în cei cinci ani de carieră a evaluat sute de manuscrise. Niciunul dintre acestea însă nu a reușit să îi stârnească interesul precum fragmentul trimis de misteriosul Richard Flynn. Student la Princeton la vremea când se petrec faptele din povestirea lui, Richard ofera atât de multe detalii despre uciderea profesorului Joseph Wider, încât Katz nu știe ce sp creadă: oare autorul manuscrisului este criminalul sau doar are informații care pot duce la elucidarea cazului?
“Inteligent și sofisticat. O crimă povestită așa cum Picasso picta tablouri.” - Lee Child
Sursa: www.libris.ro  
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​Poate că niciodată în istoria omenirii nu am fost atât de sănătoşi. Trăim mai mult, suntem mai înalţi, iar boli care, mai demult, ne puneau viaţa în pericol pot fi vindecate cu uşurinţă. Totuşi, un val de obezitate, afecţiuni cronice şi infirmităţi cuprinde treptat întreaga lume. De ce se îngraşă oamenii? Cum tratăm şi vindecăm cancerul, bolile de inimă, diabetul şi celelalte maladii care ne vor omorî, cel mai probabil, şi pe noi, şi pe cei dragi?
Dintre medicii, pacienţii şi cercetătorii care se preocupă de aceste probleme, puţini se gândesc la pădurile străvechi ale Africii, în care strămoşii noştri au învăţat să meargă în două picioare, au renunţat la alimentaţia bazată exclusiv pe fructe şi au început să vâneze şi să cultive pământul, ceea ce a dus la dobândirea unei rezistenţe fizice deosebite, la dezvoltarea unui creier foarte mare şi la apariţia primelor forme de exprimare artistică. În acelaşi timp însă, aceste schimbări permanente au dat naştere unor condiţii de viaţă la care corpul nostru nu este pe deplin adaptat, ceea ce explică incidenţa tot mai mare a unor boli care ar putea fi prevenite, cum este diabetul de tip 2. Ca să le preîntâmpinăm, ar trebui, printre altele, să ţinem cont de schimbările pe care le-a cunoscut organismul omului de-a lungul timpului.
Evoluţia cu cele mai puternice efecte nu este cea biologică, ci evoluţia culturală, procesul prin care se formează şi se transmit mai departe idei şi comportamente noi. Unele dintre aceste comportamente, în special consumul anumitor alimente şi activităţile pe care le efectuăm (sau nu le efectuăm), ne îmbolnăvesc. Dacă dorim să punem capăt acestui cerc vicios, trebuie să învăţăm şi, uneori, chiar să ne silim a adopta o alimentaţie benefică sănătăţii şi să fim mai activi din punct de vedere fizic.
Dr. Daniel E. Lieberman este specialist în paleoantropologie la Universitatea Harvard şi profesor de ştiinţe biologice în cadrul Departamentului de biologie evoluţionistă a omului de la aceeaşi universitate. A studiat la Harvard şi la Cambridge, fiind cunoscut în special pentru cercetările referitoare la evoluţia corpului uman, la alergare şi alte activităţi fizice. A fost membru al Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei şi al Asociaţiei Antropologice Americane. Este autorul a peste 150 de articole ştiinţifice, precum şi al volumului intitulat The Evolution of the Human Head (2011)
Sursa: www.polirom.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

„Cartea lui Dettmer este o lectură esențială.“ - Library Journal
În ultimii trei ani, ca urmare a COVID-19, s-a vorbit mai mult ca niciodată despre sistemul imunitar. Din păcate, discuția nu s-a bazat întotdeauna pe informații științifice, luate din surse de încredere. Dezinformarea nu a făcut ravagii doar în timpul pandemiei. Indiferent că vorbim despre coronavirus, boli autoimune sau cancer, teoriile bizare despre leacuri miraculoase și vindecări de pe o zi pe alta circulă în voie, prinzând în mreje o mulțime de oameni.
Imun: O călătorie în profunzimea sistemului care ne ține în viață este un demers exemplar de informare corectă a publicului larg cu privire la funcționarea sistemului imunitar - unul dintre cele mai complexe și mai fascinante din lumea vie, în speranța că o mai bună înțelegere a proceselor imune ne va ajuta să ne protejăm de informațiile false și ne va încuraja să avem grijă de noi.

Philipp Dettmer este fondatorul popularului canal de Youtube Kurzgesagt - In a Nutshell, care are peste paisprezece milioane de abonaţi și un miliard de vizionări. Este scriitor și absolvent al prestigioasei Universități de Științe Aplicate din München, unde a studiat istoria şi design ul informaţiei. Dettmer a lansat platforma Kurzgesagt, cu scopul de a explica publicului larg idei complicate într-o manieră simplă și distractivă, folosindu se de o perspectivă holistă. Imun: O călătorie în profunzimea sistemului care ne ține în viață este inspirată atât de pandemia COVID 19, cât și de lupta sa împotriva cancerului, care l au făcut să înțeleagă cât de necesară este informarea corectă a publicului despre sistemul imunitar.
Sursa: www.humanitas.ro
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii:

„Treizeci de povestiri care curg una într-alta cu blândețe, melancolie, calm, uneori cu o resemnare care destinde. Cu fiecare text, Cătălin Pavel pune în mișcare câte un carusel discret. La un moment dat, toate se rotesc silențios, arătându-și limpede și coregrafic ocupanții provizorii. Simfonie de short movies. Cu fiecare rotire, sunetul devine mai clar, vezi personajele, le percepi timpul, secvențial, dar neîntrerupt, te umpli de lumina aurie de toamnă dulce, în care iubirile sunt mai mereu la timpul trecut ori trimise într-un viitor improbabil, iar amintirile umplu misterios fiecare alveolă încă goală de sens. Citim rar proză adevărată (vasăzică narațiune, și încă în genul scurt, atât de dificil) în veșminte poetice cu valoare de elixir. Cătălin Pavel este un scriitor de esență rară, imposibil de definit până la capăt și, tocmai de aceea, profund adictiv.“ -Tania Radu
„Prozele scurte ale lui Cătălin Pavel sunt admirabile piese de virtuozitate, dar fără nimic ostentativ. Autorul lucrează în tușe fine, privilegiază notația subtilă, vagul, finalul deschis. Personajele sunt uneori siluete fragile, ce se întâlnesc întâmplător și amorsează o conversație fără a o duce până la capăt. Cadrul e citadin, având ingredientele modernității – automobilul, tramvaiul, metroul, trenul, supermarketul etc.  Cu o exemplară discreție, prozatorul pune sub lupă frânturi de destin, frământări existențiale și traume sufletești. Scriitor consacrat, personalitate complexă și mereu gata să ne surprindă, Cătălin Pavel ne cucerește, o dată în plus, prin aceste proze de mare rafinament.“ - Alexandru Călinescu
Cătălin Pavel (n. 1976) este scriitor și arheolog. A urmat studii doctorale și postdoctorale la Oxford (Hertford College), Paris 1 Panthéon- Sorbonne, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg și Colegiul Noua Europă din București. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Gordion și, în 2005-2010, la Troia). A predat arheologie, artă clasică și teme arheologice în literatură în București, Cluj și Atlanta, iar în prezent este conferențiar universitar la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, unde coordonează doctorate și conduce săpăturile arheologice ale universității în Cetatea Histria. În calitate de cercetător științific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române, este membru al echipei care pregătește ediția critică a operei științifice a lui Mircea Eliade. Din 2016 a ținut rubrica de arheologie din Dilema Veche și rubrici literare în Suplimentul de cultură și Ramuri. 
Sursa: www.humanitas.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii:

​Psihoterapeut cu practică îndelungată, Ioana Scoruș pornește de la experiența de lucru, la cabinet, cu copiii, adolescenții și părinții lor pentru a creiona nu doar portretul actualelor generații, ci și al societății noastre, în ansamblul ei. Punând sub lupă mediul în care cresc copiii, calitatea învățământului, abundența de activități extrașcolare, dependența de ecrane, dezinteresul pentru lectură, autoarea încearcă să afle care sunt adevăratele valori ce ar trebui să jaloneze drumul celor mai tineri prin hățișurile vieții.
„La naștere, fiecare copil are tot ce-i trebuie pentru ca, pus de părinți pe drumul vieții cu maturitate și înțe¬lepciune, să ajungă, când se va desprinde de ei, o ființă pe deplin capabilă să stea pe picioarele sale și să facă față provocărilor vieții. La intrarea în lume, copiii au enorm de multe posibilități minunate. Ca acestea să devină reale, e nevoie de un mediu care le va realiza. Numai părinții, până la urmă, îl pot construi pas cu pas. Când mediul adecvat actualizării posibilităților pozitive nu survine, părinții sunt cei care poartă vina, nicidecum copilul, care, la începutul vieții, total dependent și incon¬știent, nu are cum să știe ce trebuie să facă cu el și cu posibilitățile aflate la pândă în el. Părinții trebuie să le simtă, să le «miroasă», și sunt de acord că lucrul acesta nu e ușor deloc.“ - Ioana Scoruș
Ioana Scoruș este psiholog, psihoterapeut de sorginte psihanalitică și scriitoare. A semnat rubrica „Cititorincul“ din suplimentul literar LA&I și numeroase articole și cronici în revistele Dilema veche, România literară, Convorbiri literare, Apostrof, Timpul, Orizont etc. În prezent semnează rubrica „psiho“ din revista Viața Românească. 
Sursa: www.humanitas.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: