Anca Manolescu (n. 1953) este doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti. A fost cercetător la Muzeul Ţăranului Român (1990–2002). În prezent este cercetător şi editor al Arhivei André Scrima de la Colegiul Noua Europă, Institutul de Studii Avansate, din Bucureşti, editor şi traducător din Simone Weill, André Scrima, René Guénon. Dincolo de articolele din revistele de cultură Dilema şi Dilema veche, Secolul XX, Secolul XXI, România literară, 22, Idei în dialog, am redescoperit‐o în volumele Locul călătorului. Simbolistica spaţiului în Răsăritul creştin (Bucureşti: Editura Paideia, 2002), Europa şi întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan (Iaşi: Editura Polirom, 2005), Jurnal de inactualităţi (Bucureşti: Erditura Paideia,), Stilul religiei în modernitatea târzie (Iaşi: EdituraPolirom, 2011), Modelul Antim. Modelul Păltiniş (Bucureşti: Editura Humanitas,2015).
Volumul pe care vi-l recomandăm astăzi este o încercare a autoarei de a contura statutul religiei la început de secol şi de mileniu, într‐o lume care‐şi redefineşte valorile. Dincolo de cadrul democratic ce permite omului credincios să‐şi trăiască astăzi fără oprelişti convingerile religioase, societăţile moderne, ne atrage atenţia Anca Manolescu, „nu se mai construiesc în funcţie de un arhetip ceresc; cadrele vieţii comunitare nu mai oglindesc decât absenţa divinului, ignorarea lui“. Dar criza lumii moderne, crede autoarea în rând cu Nicolae Berdiaev, Simone Weil, André Scrima, Andrei Pleşu, H.‐R. Patapievici, poate oferi, alături de inconfort spiritual şi tocmai datorită lui, materie pentru un discernământ ofensiv, creator, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Astăzi, observă Anca Manolescu, singura instanţă creditată ca purtătoare de transcendenţă în raport cu socialul şi cu istoria rămâne persoana umană şi de aceea libertatea ei este totală. Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre cele mai importante impulsuri ce au condus la naşterea modernităţii a fost acela de distanţare a omului de obiectivările divinului, aşa cum erau ele conturate de scolastica târzie. Astfel, astăzi, instituţiile religiei nu mai conving ca obiectivări ale transcendenţei, ci ca vectori către ea. Pe această linie de gândire, într‐un interviu recent, teologul Jean‐Yves Lacoste declara: „Nu mă interesează creştinismul, ci Christos“. Pe de altă parte, la început de secol XXI, în contextul globalizării, al liberei circulaţii a oamenilor, doctrinelor, religiilor, sistemelor de gândire, nimeni nu poate închide ochii asupra existenţei altor concepţii despre lume. „Nimeni nu‐şi mai poate considera propria tradiţie drept singura adevărată“ afirma în anul 1997 un teolog catolic, referindu‐se la situaţia bisericii în lumea de azi. Secularizarea în sensul ei cel mai adânc nu înseamnă doar separarea Statului şi a puterii lui de Biserică/religie, nu înseamnă doar transformarea religiei în convingere individuală sau de grup, ci „reducerea realului la un singur nivel de realitate“. Modernitatea târzie a inaugurat un model mental pe care cercetătorii au ales să‐l numească „ieşirea din religie“, diagnosticul desemnând starea unei societăţi în care religia nu mai constituie un reper pentru toate aspectele vieţii, pierzându‐şi autoritatea normativă de care să ţină seama puterea politică. Dar, observă Anca Manolescu, dincolo de aceste diagnostice care întrevăd extincţia religiei, realitatea din terenul extra‐european, ba chiar şi european, demonstrează vitalitatea religiilor, „capabile să reacţioneze creator la delocările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului şi comunităţilor pe drumul traumatizant al modernităţii“. „Ceea ce s‐a schimbat faţă de societăţile tradiţionale şi de modernitatea clasică este, constatăm cu toţii, modul de manifestare a transcendenţei. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendenţa îşi manifestă vizibilitatea publică, având atâta obiectivitate socio‐culturală cât au şi alte convingeri şi valori împărtăşite de comunităţi importante din societatea mare“. Când prima modernitate a izgonit religia din sfera puterii, instituţiile creştine din Occident au resimţit acest divorţ ca pe un atentat grav la misiunea lor spirituală, privind modernitatea ca pe un război între laicitate şi Dumnezeu. De la începutul secolului XX însă, ele au început să valorifice spiritual orizontul modernităţii, adresându‐se conştiinţelor, apărând libertatea de conştiinţă, intervenind în dezbaterile publice. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă, românească, bulgară, sârbă, par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de autoritatea lor spirituală, ca tradiţii bine implantate în cultura popoarelor respective, ele acceptă, în principiu, valorile democraţiei şi pluralismul religios, apără libertatea de conştiinţă, critică ceea ce în ochii lor sunt derapaje ale modernităţii, dar încearcă, în acelaşi timp, să asocieze autoritatea lor spirituală cu puterea statului, să pună semnul echivalenţei între comunitatea de credinţă şi cea cetăţenească. În tot acest iureş uităm însă că „a exploata spiritual distanţa dintre religie şi putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituţionale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. Înseamnă a gândi şi a practica în mod <apofatic> credinţa, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator“. Noutatea modernităţii târzii, afirmă Anca Manolescu în încheierea eseului său, „constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într‐o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiţii, de diversitatea lumii şi de universalul ţintei care ne orientează căutarea. (...) În zenitul religiilor stă aceeaşi realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într‐un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea îşi marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanţa faţă de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpânită, nici parcelată“.
0 Comments
|
bibliotecaBiblioteca Judeţeană arhiva
June 2023
Autori
All
|