Singurul copac care creştea în grădina lui Francie nu era nici brad, nici cucută. Avea frunze ascuţite care creşteau pe nişte smicele ce radiau din câte o creangă, făcând micul copac să pară a fi mai degrabă un mănunchi de umbrele verzi deschise.
Unii îi spuneau Copacul Paradisului. Oriunde îşi împrăştia seminţele, din locul acela creştea un copac care se lupta să se înalţe spre cer. Creştea în spaţii strâmte şi grămezi de gunoaie şi era singurul copac care răzbătea din ciment. Avea frunziş bogat, însă doar în cartierele sărace. Să presupunem că, ieşind la plimbare duminică după amiaza, ajungeai într un cartier frumos, rafinat. Era suficient să zăreşti un astfel de copăcel printre gratiile de fier ale porţii care dădea în curtea cuiva, ca să ştii că în curând şi partea aceea din Brooklyn avea să fie atinsă de sărăcie. Copacul ştia. El venise primul acolo. După el soseau venetici săraci care se aciuau în cartier, ciopârţeau vechile case liniştite construite din piatră maronie și le prefăceau în apartamente, apoi scoteau saltelele din puf afară pe fereastră, să se aerisească. În tot acest timp, Copacul Paradisului prospera, căci aşa era el. Îi plăceau oamenii săraci. Aşa era şi copacul din curtea lui Francie. Umbrelele lui se răsuceau deasupra, în jurul şi sub scara de incendiu de la etajul ei, al doilea. O fetiţă de unsprezece ani şezând pe scara de incendiu şi ar fi închipuit lesne că locuieşte într un copac. Asta este ceea ce şi închipuia Francie în fiecare după amiază de sâmbătă, vara. Oh, ce frumoasă era ziua de sâmbătă în Brooklyn! Oh, ce frumos era pretutindeni!” ÎN BROOKLYN CREȘTE UN COPAC este un bildungsroman cu influențe auto-biografice, construit în jurul personajului feminin Francie Nolan. Din clipa în care pășește în această lume, pentru a putea supraviețui în cartierul sărac Williamsburg din Brooklyn și problemelor din sânul familiei, amplificate de un tată alcoolic, Francie are nevoie de forță, precocitate, curaj, tărie de caracter și perseverență. Sensibilitatea eroinei și înclinațiile ei artistice o fac să fie cu atât mai receptivă și mai afectată de dramele pe care le trăiește (pierderea unuia dintre părinți, lipsa banilor, foamea, nedreptatea, discriminarea), dar și să trăiască bucuriile la intensitate maximă. Până la vârsta de șaptesprezece ani, Francie trece prin la fel de multe experiențe cât alții într-o viață, iar pe parcursul cărții asistăm fascinați la desăvârșirea personalității ei. Romanul lui Betty Smith este povestea unor trăiri și experiențe deopotrivă individuale și universale. Unul dintre cele mai iubite romane americane ale adolescenței și un portret dickensian al New Yorkului de la început de secol XX. Romanul a fost ecranizat în 1945 (Premiul Oscar pentru Cel mai bun actor în rol secundar) și 1974. Sursa: https://www.editura-youngart.ro Cartea se regăseşte în colecţiile bibliotecii:
0 Comments
|
bibliotecaBiblioteca Judeţeană arhiva
June 2023
Autori
All
|