Fenomen vechi de când lumea, dictatura a suferit o transformare majoră odată cu sfârșitul Primului Război Mondial și apariția sistemelor totalitare comunist și fascist, Marea Criză din 1929 favorizând mai apoi venirea la putere a nazismului.
Timp de patru generații, pe toate continentele, regimurile ideologice totalitare au făcut să domnească în țările pe care le-au guvernat o ordine de fier, întreținută prin războaie și exterminări, marcând un secol barbar, care a frânt încrederea în progresul omenirii. Această formă absolută de absolutism a fost orchestrată de lideri nemiloși, care, în ciuda unor traiectorii și caractere diferite, adesea diametral opuse, au fost mânați de aceeași sete de putere întemeiată pe banalizarea terorii, de aceeași neîncredere în semeni și de același dispreț profund față de viața umană și față de orice formă de libertate.
Secolul dictatorilor ne pune în fața unei galerii a ororilor care ar trebui să ne rămână gravată în memorie: portretele celor mai importanți 22 de dictatori ai secolului XX, cu tot ce au făcut acești tirani în numele ideologiei sau al setei de putere.
„Este remarcabil faptul că dictatura se răspândește astăzi așa cum se răspândea cândva libertatea.“ - Paul Valéry, Regards sur le monde actuel
„Pretutindeni, inclusiv în cele mai vechi democrații, asistăm la puseuri autoritare, la izbucniri de tip fascist. Globalizarea - turbocapitalismul, marile migrații, încălzirea globală, noile tehnologii - creează neliniște în rândul oamenilor. Aceștia caută certitudini, repere, ierarhii, într-o lume bulversată de o criză a modernității comparabilă cu cele care au urmat primelor două revoluții industriale. Asemenea predecesorilor lor de tristă amintire, «bărbații» puternici - sau cei care se pretind astfel-oferă soluții simple la probleme din ce în ce mai complicate.“ - Olivier Guez
Sursa: wwww.humanitas.ro 
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: 

​O premieră pe piața editorială din România, Dicționarul romanului central-european din secolul XX este un repertoar care introduce publicul într-o serie de literaturi ce îi sunt destul de puţin cunoscute. Lista celor 256 de romane selectate include titluri și nume celebre – cum ar fi cele ale scriitorilor recompensați cu Premiul Nobel –, dar și altele neștiute sau trecute în uitare (deşi aproape toate romanele prezentate au fost traduse în limbi de circulaţie, iar multe au fost ecranizate). Romane interzise, romane cenzurate, romane exilate, romane clandestine, romane „de sertar”, romane amânate, romane neterminate, romane postume – toate aceste categorii se regăsesc din plin în dicționar, care îi poate ghida pe criticii literari, pe scriitori și pe toți cei pasionați de literatură pe teritoriul atât de imprevizibil al literaturii central europene.
Sursa: www.polirom.ro
Volumul se regăsește în colecția bibliotecii: