Yuval Noah Harari, născut în anul 1976, este profesor de istorie universală în cadrul Departamentului de Istorie al Universității Ebraice din Ierusalim și are un doctorat în istorie la Universitatea Oxford. Este autorul cărților de succes internațional Sapiens: Scurtă istorie a omenirii (2011, tradusă în românește în 2017), Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului (2015, tradusă în românește în 2018) și 21 gânduri despre secolul al 21-lea (2018). Cărțile lui au fost traduse în peste patruzeci de limbi.
Cartea Sapiens: Scurtă istorie a omenirii, pe care v-o prezentăm astăzi, este structurată în patru părți și un epilog. Părțile au titlurile: Revoluția cognitivă, Revoluția agricolă, Unificarea umanității, Revoluția științifică, iar epilogul are titlul: Animalul care a devenit zeu. Volumul este scris din perspectiva teoriei evoluționiste. „Apariția unor noi moduri de a gândi și a comunica, în perioada cuprinsă între acum 70.000 și 30.000 de ani, constituie Revoluția Cognitivă. Ce anume a cauzat-o? Nu știm sigur. Teoria cea mai răspândită susține că niște mutații genetice întâmplătoare au modificat structura internă a creierului sapiens-ilor, permițându-le să gândească în moduri fără precedent și să comunice utilizând un tip de limbaj cu totul nou. Am putea să-i spunem mutația <Pomul Cunoașterii>. De ce a avut loc mai degrabă în ADN-ul sapiens-ilor decât în acela al neanderthalienilor? Tot ce putem spune e că a fost o pură întâmplare. Dar este mai important să înțelegem consecințele mutației <Pomul Cunoașterii> decât cauzele ei“. (op. cit. pp. 28-29) Referindu-se la religie, autorul afirmă că, deși în prezent ea este adesea considerată o sursă de discriminare, dezacord și dezbinare, totuși, „religia a fost de fapt al treilea mare factor de unificare a omenirii, împreună cu banii și imperiile. Întrucât toate ordinile și ierarhiile sociale sunt imaginate, ele sunt toate fragile, iar cu cât societatea e mai mare, cu atât e mai fragilă. Rolul istoric crucial al religiei a fost să confere legitimitate supraumană acestor structuri fragile. Religiile afirmă că legile noastre nu sunt rezultatul capriciilor omenești, ci sunt hotărâte de o autoritate absolută și supremă. Acest lucru contribuie la a plasa cel puțin unele legi fundamentale dincolo de orice posibilitate de contestare, asigurând astfel stabilitatea socială. Religia poate fi așadar definită ca un sistem de norme și valori umane care se întemeiază pe o credință într-o ordine supraumană“. (op. cit. pp. 179 -180) În capitolul intitulat Clio cea oarbă, autorul afirmă: „Istoria avansează de la o răscruce la alta, alegând din cine știe ce motiv misterios să urmeze mai întâi o cale, apoi o alta. (...) Istoria are un orizont foarte larg de posibilități, iar multe nu sunt realizate niciodată. E posibil să ne imaginăm istoria desfășurându-se generații după generații și ocolind Revoluția Științifică, la fel cum e posibil să ne imaginăm istoria fără creștinism, fără un Imperiu Roman și fără monede de aur“. În epilogul cărții autorul constată că astăzi, omul „e pe punctual de a deveni zeu, gata să dobândească nu doar tinerețea veșnică, ci și capacitățile divine de a crea și a distruge. (...) Ajunși prin forțe proprii zei cărora nu le țin companie decât legile fizicii, nu trebuie să răspundem în fața nimănui. În consecință facem prăpăd printre celelalte animale și în ecosistemul înconjurător, fără să căutăm altceva decât propriul nostru confort și divertisment și totuși neaflând niciodată mulțumire. Există ceva mai periculos decât niște zei nemulțumiți și iresponsabili care nu știu ce vor?“ (op. cit. p. 351) Nu poți rezuma o carte prin câteva citate, cu atât mai puțin o carte ca cea scrisă de Yuval Noah Harari, rod al unei gândiri nonconformiste, așternută pe hârtie într-o limbă plină de viață. Nu vă rămâne decât să treceți pragul bibliotecii pentru a împrumuta cartea și a judeca cu mintea dumneavoastră cât din conținutul ei, bogat și adesea uimitor, corespunde cu orizontul dumneavoastră de așteptare.
0 Comments
|
bibliotecaBiblioteca Judeţeană arhiva
June 2023
Autori
All
|