Partea și întregul: discuții în jurul fizicii atomice

​București: Editura Humanitas, 2010

​       Werner Karl Heisenberg (1901 - 1976) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, unul dintre fondatorii fizicii cuantice. În 1922 l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, urmând o colaborare rodnică. Heisenberg a propus formularea matricială a mecanicii cuantice în anul 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, el formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic, fisiunea nucleară fiind descoperită în Germania în anul 1938. Heisenberg a rămas în Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lucrând pentru regimul nazist. Germania nu a reușit să producă bomba atomică, iar la sfîrșitul războiului Heisenberg a fost deținut, ca prizonier, timp de 6 luni, la închisoarea Farm Hall din Marea Britanie. 
           Anii ’20 ai secolului trecut au transformat radical fizica și cunoașterea în genere odată cu apariția mecanicii cuantice. Concepte fundamentale, cu care stiința și filozofia se obisnuiseră de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite grație curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrodinger, Paul Dirac), dominat de figura lui Niels Bohr. 
          Cartea „Partea și intregul“ nu e o simplă carte de memorii în care se aude numai vocea autorului. Ajuns la senectute, Werner Heisenberg folosește arta dialogului pentru a-și povesti devenirea spirituală: convorbirile cu marii săi contemporani sunt substanța cărții. Savant, gânditor, iubitor al muzicii și al naturii, Heisenberg se afla în căutarea permanentă a plenitudinii, a ceea ce numește „marile conexiuni“ care pot face lumea inteligibilă, dar mecanismul infernal al istoriei lăsa omului un spațiu de acțiune prea îngust. Heisenberg explica dureroasele alegeri pe care a trebuit să le facă sub presiunea regimului nazist și reconstituie un timp în care știința și conștiința au fost atât de greu de împăcat.
         „Știința e făcută de oameni. Acest fapt, evident în sine, ajunge lesne să fie dat uitării și, readucându-l în memorie, ar putea contribui la micșorarea prăpastiei deseori invocate dintre cele două culturi, cea umanist-artistică și cea tehnico-științifică. Cartea de față prezintă dezvoltarea fizicii atomice în ultimii cincizeci de ani, așa cum a trăit-o autorul. (...) Fizica atomică modernă a repus în discuție probleme filosofice, etice și politice fundamentale, iar la această discuție ar trebui să participe un cerc cât mai larg de oameni“, mărturisește Werner Karl Heisenberg în cuvântul înainte al cărții pe care v-o recomandăm astăzi.