Primul transport oficial care aducea evrei la Auschwitz nu a fost format din luptători ai rezistenței sau din prizonieri de război, nici măcar din bărbați, ci din fete care au părăsit Slovacia crezând că vor lucra pentru stat vreme de câteva luni. În ziua de 25 martie 1942, aproape o mie de tinere evreice au urcat în trenul ce avea să le ducă într-o lume căreia multe dintre ele nu îi vor supraviețui. Pornind de la mărturiile supraviețuitoarelor și de la o cercetare minuțioasă a documentelor perioadei, Heather Dune Macadam reușește să spună extraordinara poveste a eroismului și a rezistenței de care aceste tinere au dat dovadă în lagărul morții. Este o poveste impresionantă, pe care ar trebui s-o aflăm cu toții.
„O carte înfiorătoare… Această istorie detaliată și profund personală ne dezvăluie o tragedie umană greu de înțeles.“ — Publishers Weekly
„O contribuție importantă la literatura Holocaustului și la istoria femeii.“ — Daily Express
„Cartea reconstituie foarte bine contextul istoric al deportărilor din Slovacia, viața comunităților evreiești de dinaintea războiului, înăsprirea persecuțiilor și inocența familiilor ce-și pregăteau fiicele pentru deportare. La fel de răscolitoare este tristețea puținelor supraviețuitoare care s-au întors acasă, unde și-au găsit părinții morți, magazinele distruse, casele și bunurile luate de vecini… Primul transport la Auschwitz era alcătuit din fete, care, trei ani și jumătate mai târziu, au revenit acasă femei: văzuseră, suferiseră și înduraseră prea multe.“ — CAROLINE MOOREHEAD
Sursa:
https://humanitas.ro
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii:

Ce se întâmplă cu mine după ce mor? Iată o întrebare pe care ne-o punem cu toţii, fără a reuşi vreodată să desluşim misterul morţii şi să găsim un răspuns. După ce inima încetează să-i mai bată, Leila Tequila – o prostituată agresată pe o stradă din Istanbul – descoperă că mintea ei se încăpăţânează să reziste încă puţin şi încă puţin… În cele 10 minute şi 38 de secunde care îi mai rămân înainte să se stingă de tot, creierul lucrează febril, rememorând episoade esenţiale din viaţa ei sau a celor cinci prieteni pe care şi i-a făcut în Istanbul. Fiecare amintire este o poartă deschisă spre trecut, întregind portretul Leilei şi schiţând în acelaşi timp contururile oraşului pitoresc pe care şi l-a ales drept casă şi care le oferă adăpost atâtor oameni nedreptăţiţi, abuzaţi, dispreţuiţi. Un roman nemaipomenit de frumos şi de tulburător despre miracolul vieţii, misterul morţii şi tărâmul straniu ce se întinde între ele.
„Un roman luxuriant, senzual… Unul ce le împrumută o voce oamenilor pe care nu-i vedem, pe care ne ferim să-i atingem, celor abuzaţi şi distruşi, ţesând cântecele lor dureroase într-o pânză minunată.” (Financial Times)
„Shafak scrie cu viziune, curaj şi compasiune… un portret uluitor al unui oraş, al unei societăţi, al unei mici comunităţi şi al unui singur suflet.” (The New York Times Book Review)
„Un roman răscolitor, emoţionant, magistral scris – şi cu o galerie extraordinară de personaje care surprind diversitatea Turciei moderne. O capodoperă.” (Peter Frankopan)
Roman nominalizat la Booker Prize (2019)
„Una dintre cele mai importante scriitoare Contemporane” (The Independent)
Sursa: https://www.polirom.ro
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii: