DOCTORUL AUMĂDOARE

​Kornei Ciukovski
Ilustrații de V. Cijikov
Traducere din limba rusă de Nic. Iliescu
Editura Arthur, București, 2018

Era odată un domn doctor care cunoștea limba animalelor. Iar toate animalele veneau la el atunci când erau bolnave. Doctorul era foarte bun și grijuliu și avea o mulțime de animale în casa lui. Numele doctorului era Aumădoare și era iubit nespus de prietenii săi. Era atât de iubit, încât aceștia îi făceau curat în casă, îi aduceau de mâncare, ba chiar și aveau grijă de el.
Doctorul Aumădoare iubea toate animalele, indiferent unde erau ele. Le iubea atât de tare încât atunci când a auzit că maimuțele din Africa sunt bolnave și că, dacă nu se fac bine, vor dispărea, nici nu a stat pe gânduri și a făcut rost de o corabie și a plecat din Rusia, acolo locuia el, direct în Africa. Doar că acolo a dat peste pirați, pirați fioroși cu mustăți și bărbi mari, cu pistoale și tricouri în doar două culori! Oare va reuși doctorul să salveze maimuțele și să se salveze pe el de înfiorătorii pirați?
Dacă iubești animalele, sigur o să iubești aventurile Doctorului Aumădoare. Dacă iubești aventura, atunci sigur vei dori să-l însoțești pe Doctorul Aumădoare. Dacă vrei să te lupți cu pirați și să salvezi animale, atunci sigur vrei să faci parte din echipajul Doctorului Aumădoare.
Crocodili, lei, maimuțe, câini, pisici și un animal nemaivăzut pe care-l cheamă Trageîmpinge sunt doar câteva surprize care te așteaptă în această carte în care desenele sunt atât de frumoase, încât ai impresia că visezi, nu că citești o carte!
Răzvan Zamfirescu 
​
FRAGMENT
A fost odată un doctor tare cumsecade, care se numea Aumădoare. El avea o soră rea, pe care o chema Varvara. Cel mai mult pe lume doctorul iubea animalele. În camera lui avea iepuri, în dulap o veveriță, în bufet o cioară, pe divan un arici țepos, iar în cufăr niște șoricei albi. Dar, dintre toate animalele sale, doctorul Aumădoare îndrăgise cel mai mult rața Kika, câinele Avva, purcelușul Groh Groh, papagalul Carudo și cucuveaua Bumba. Varvara, sora cea rea, era supărată foc pe doctor, din pricină că ținea în cameră atâtea animale. 
— Să le alungi numaidecât! striga ea. Nu sunt bune decât să facă murdărie în casă. Eu nu vreau să trăiesc la un loc cu făpturile astea hidoase!
— Nu, Varvara, nu s hidoase! zicea doctorul. Eu sunt foarte bucuros să le am pe lângă mine. 
De pretutindeni veneau la doctor să se lecuiască păstori, pescari, tăietori de lemne, țărani. El le dădea leacuri și toți se înzdrăveneau numaidecât. Dacă vreun băiețel din sat se lovea la mână sau se zgâria la nas, dădea fuga la Aumădoare și peste vreo zece minute îl vedeai, ca și când nimic nu se întâmplase, vesel și sănătos, jucându se de a prinselea cu papagalul Carudo, în vreme ce cucuveaua Bumba îl îmbia cu bomboane și mere. Odată, la doctor veni un cal tare trist.
— Lama, vonoi, fifî, cucu! rosti calul încetișor. 
Doctorul înțelese îndată că pe limba animalelor asta înseamnă: „Mă dor ochii. Dați mi, vă rog, niște ochelari.“ Doctorul învățase de mult să vorbească pe limba animalelor.
— Capuchi, canuchi! îi spuse el calului. Pe limba animalelor asta înseamnă: „Luați loc, vă rog“. Calul se așeză. Doctorul îi puse o pereche de ochelari și durerea dis  păru ca prin farmec.
— Ceaca! spuse calul și, fluturându și coada, o porni la trap pe uliță. 
„Ceaca“ pe limba animalelor înseamnă „mulțumesc“. Curând doctorul Aumădoare dădu ochelari tuturor animalelor cu vederea slabă. Acum purtau ochelari și caii, și vacile, și pisicile, și câinii. Nici măcar ciorile cele bătrâne nu mai zburau din cuib fără să și pună ochelarii. Pe zi ce trecea, la doctor veneau tot mai multe viețuitoare. Veneau broaște țestoase, vulpi și capre, cocori și vulturi. Doctorul Aumădoare îi vindeca pe toți, dar nu lua bani de la nimeni. Ce bani puteau să aibă broaștele țestoase și vulturii! Curând, în pădure apărură asemenea anunțuri:
DOCTORU AUMĂDOARE 
A DESCHIS SPITAL. 
VINDECĂ DE BOALĂ 
ORICE ANIMAL! 
Le atârnaseră în copaci Vania și Tania, copiii vecinilor, pe care doc  torul îi vindecase cândva de scarlatină și pojar. Ei îl iubeau tare mult pe doctor și îl ajutau cu plăcere.