Gianni Rodari, unul dintre cei mai iubiţi autori pentru copii şi cel de sub a cărui pană au ieşit Aventurile lui Cepelică, a scris în anii de vârf ai carierei un poem tandru şi emoţionant, care îndeamnă la solidaritate între oameni. Astăzi, Luna de la Kiev, poemul de demult, capătă noi şi puternice înţelesuri şi poartă cu sine un mesaj urgent şi necesar.
„O poezie scrisă acum şase decenii devine virală: citată, împărtăşită, relansată. În timpul săptămânilor de război, Luna de la Kiev a lui Gianni Rodari a devenit un talisman, o rugăciune, un simbol. Rodari ar fi putut evoca – în loc de Kiev – orice alt oraş, orice alt loc, aşa cum, în ultimele versuri ale poemului, evocă India şi Peru. Dar a scris despre Kiev, iar mesajul său de pace devine actual. Adevărul este că avem nevoie, în deznădejdea noastră, de cuvinte. Iar dacă un poet al «lexicului nostru familiar», cum este Rodari, ni le oferă din trecut, ne par a fi cele pe care le căutam. Cele corecte.“ — Paolo Di Paolo, La Repubblica
Sursa: 
https://humanitasjunior.ro
Volumul se regăsește în colecțiile bibliotecii:

       Contabilul Bianchi este un comis voiajor din Varese care, prin natura meseriei sale, stă de parte de fetița sa în vârstă de zece ani. Pentru a compensa timpul petrecut străbătând Italia în lung și-n lat, șase zile pe săptămână,  tatăl îi spune în fiecare seară câte o scurtă poveste la telefon, atât de atrăgătoare, încât până și „domnișoarele centraliste nu mai dădeau nicio legătură”, ca să le asculte.

      În povestirile sale, lucrurile și faptele minunate apar în tot locul, cum ar fi palatul de înghețată de la Bologna, țara fără de vârfuri în care cresc trandafiri fără spini, țara cu „ne” înainte, în care se găsesc „necuierul” și „aparatul nefotografic”, oameni de unt și orașe de vânzare, semafoare care arată cu toate cele trei luminile culoarea albastru, tramvaiul care oprește timpul în loc pentru a-și duce pasagerii pe neașteptate într-o poieniță în care pot culege flori, precum și o marionetă care fuge singură de la circ. Bătrânii, atunci când se satură să stea în parcuri și să privească mereu același copac, pornesc în croazieră cu trotuarul, stând așezați comod și fericiți, copiii se învârt în globul terestru–carusel, călătorind în jurul lumii, astrologii inventează mașini de făcut comete, puștile vorbesc cu glas uman și zic „bang! ”, ca-n benzile desenate, tunurile din țările aflate în război își răspund unul altuia într-un  cor al vocilor clopotelor din care au fost confecționate, iar locuitorii orașului Roma care ajung târziu la plajă își fixează umbrela deasupra valurilor  și citesc în șezlong. Patria personajelor lui Gianni Rodari este țara în care „toate războaiele au luat sfîrșit”, iar cuvântul „plâns” a dispărut fără urmă. 

     Povestirile lui Gianni Rodari rescriu istoria universală, compunând prin parabolă, umor adesea absurd, și mijloace ale literaturii SF o poveste mai mare, o variantă posibilă, mai inspirată: „La început totul era anapoda, și a fost mare nevoie de osteneală ca lucrurile să fie îndreptate. Nu erau poduri de trecut peste râuri. Nu erau cărări de urcat pe munte. Voiai să te așezi? Nici urmă de băncuțe (…) Dacă nu vedeai bine, nu găseai ochelari. Voiai să joci un meci de fotbal, nu erau mingi. Nu erau decât oameni, cu două brațe ca să poată munci, și așa au putu fi îndreptate cele mai mari greșeli. ”

Lăcrămioara-Elena Dabija
​
      *Alte scrieri de Gianni Rodari: Aventurile lui Cepelică, Gelsomino în ţara mincinoşilor, Cartea greşelilor, A fost de două ori baronul Lamberto, Gramatica fanteziei.

       GIANNI RODARI (1920-1980), scriitor şi jurnalist italian, este unul dintre cei mai importanţi autori de literatură pentru copii, câștigător, în anul 1970, al Premiului Hans Christian Andersen, supranumit Micul Premiu Nobel.

​